Programîmi pasă de Gorj

Construcţia unei noi clădiri pentru relocarea actualului Spital Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu într-un spaţiu propice desfăşurării unui act medical de calitate, este un obiectiv îndrăzneţ, dar necesar pentru cetăţenii din judeţ.

Actualul spital funcţionează în trei clădiri situate în zone diferite ale oraşului, având circuite medicale neconforme cu reglementările în domeniu.

De asemenea, spaţiile sunt foarte vechi şi nu mai răspund nevoilor actuale.

Cea mai nouă clădire este cea în care funcţionează Spitalul 700, inaugurată acum 45 de ani. Am identificat surse de finanţare, iar terenul va fi pus la dis- poziţie de Primăria Municipiului Târgu Jiu, în zona Cartierului Narciselor.

Simulare AR: https://spital.imipasadegorj.ro

Înfiinţarea unui compartiment specializat pe proceduri de fertilizare in-vitro, este un obiectiv care poate fi realizat în sistemul sanitar din Gorj. Asemenea altor judeţe mici, şi Gorjul are grave probleme demografice, natalitatea fiind în continuă scădere. Totodată, infertilitatea este o problemă în România, statisticile arătând că 30% dintre femeile de peste 35 de ani sunt infertile, procentul ajungând la 50% în cazul femeilor cu vârsta de peste 40 de ani. De aceea, funcţionarea unei secţii unde să se realizeze astfel de proceduri va fi atât în beneficiul gorjenilor, cât şi al celor din zona Olteniei, care ar putea veni în Gorj pentru aceste intervenţii.

Asigurarea unui climat propice pentru activitatea din sistemul medical depinde de o conducere eficientă. De aceea, schimbarea începe cu recrutarea unei echipe de management care să poată eficientiza activitatea din spital. La scurt timp după câştigarea alegerilor pentru Consiliul Judeţean Gorj va fi organizat un concurs pentru recrutarea (selectarea) unei noi conduceri la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu. Acum, Spitalul Judeţean este o sursă continuă de scandal şi un refugiu al angajaţilor (selectaţi pe criterii politice), iar această stare de fapt trebuie oprită.

Deficitul de medici poate fi redus printr-un management peformant, orientat spre rezultate. Conform ultimelor statistici, în judeţul Gorj sunt 2,4 medici la 1.000 de locuitori.

În demersul de a atrage personal medical, vom pune accent pe reîntoarcerea celor plecaţi din judeţul Gorj, iar acest lucru poate fi realizat prin crearea unor condiţii decente de lucru şi asigurarea unei locuinţe.

Drumul expres Târgu Jiu – Craiova este o investiţie esenţială pentru creşterea accesibilităţii în Gorj. Proiectul a fost deblocat de Guvernul condus de Ludovic Orban, iar licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi proiectare a fost atribuită. Consiliul Judeţean Gorj va face demersuri pentru accelerarea acestor lucrări astfel încât drumul să fie construit cât mai repede. Însă pentru conectarea judeţului Gorj cu restul ţării este nevoie de mai multe investiţii în infrastructură rutieră. De aceea, am început discuţiile pentru demararea unui proiect de construire a unui drum expres Târgu Jiu – Vâlcea, printr-o asociere pentru accesarea fondurilor europene.

Investiţiile în piste de bicicletă şi trasee parcurse cu bicicleta sunt dorinţe ale cetăţenilor. Câteva dintre aceste trasee pot deveni adevărate puncte de atracţie turistică. De aceea, avem în plan realizarea unui traseu Târgu Jiu – Hobiţa “Drumul lui Brâncuşi” şi conexiunea Târgu Jiu cu ruta Via Transilvanica www.viatransilvanica.com care vine din Serbia prin Dr. Tr. Severin şi ajunge în Transilvania.

Un antreprenor din Târgu Jiu a construit, cu fonduri proprii, un aerodrom în Barza, comuna Dăneşti, investiţia fiind de mare ajutor, însă este nevoie de un aerodrom cu mai multe facilităţi. Vreau să mă inspir de la cei care au rezultate în oraşele lor, aşa că am vizitat două obiective din Caransebeş şi Braşov şi am aflat informaţii valoroase despre ce trebuie să facem pentru a dezvolta şi noi un o logistică pentru transportul aerian.

Întreținerea drumurilor județene, precum și reabilitarea și modernizarea acestora este o activitate obligatorie în Consiliul Județean Gorj. Pe lângă proiectele mari de infrastructură precum drumurile expres Târgu Jiu – Craiova și Târgu Jiu – Vâlcea, ne propunem reabilitarea a 120 km de drum, ce leagă comunități din Gorj.

Guvernul României a aprobat Ordonanţă de urgenţă nr. 128/2020 privind unele măsuri pentru instituirea Programului naţional de racordare a populaţiei şi clienţilor noncasnici la sistemul inteligent de distribuţie a gazelor naturale, iar înfiintarea şi extinderea reţelelor de gaze în localităţile din Gorj vor fi finanţate cu fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Programul are un buget total de un miliard de euro. Conform Ghidului de finanţare, branşarea este susţinută din fonduri nerambursabile.

În Gorj sunt şi astăzi localităţi unde nu există reţea de apă sau canalizare, iar finanţarea acestora este obligatorie, deoarece sunt condiţii care ţin de standarde minime de viaţă pe care trebuie să le avem cu toţii. Conform unor statistici, zeci de şcoli din Gorj au toaletă în curte şi nu au apă curentă.

Pentru acest obiectiv am fost în Maramureş, la Vişeu de Sus, pentru a afla cum am putea să implementăm şi noi în Gorj. O investiţie într-un traseu îngust pentru un tren cu abur ar aduce foarte mulţi turişti. La Vişeu de Sus au început cu 2 kilometri de cale ferată, iar acum au ajuns să aibă zeci de mii de turişti. Ca o comparaţie, la mocăniţă au fost în 2019 un număr de 140.000 de turişti, iar în tot Gorjul 108.000. Pentru proiecte de dezvoltare a turismului există surse de finanţare, iar noi vom alege cel mai atractiv traseu.

Staţiunea Săcelu are un potenţial uriaş de dezvoltare şi creştere economică a zonei, însă este nevoie de o strategie şi investiţii. De aceea, Consiliul Judeţean Gorj trebuie să înceapă demersurile pentru preluarea staţiunii. Staţiunea este cunoscută pentru efectele terapeutice ale apelor minerale de zăcământ şi ale nămolului. Investiţii în staţiunea de tratament balnear ar aduce plus valoare comunei, iar în jurul acesteia să se dezvolte întreaga comună.

Promovarea şi susţinerea micilor întreprinzători din turism, inclusiv prin oferi- rea de microgranturi, este o soluţie pentru dezvoltarea experienţei unui turist în Târgu Jiu, prin implicarea comunităţii. Consiliul Judeţean Gorj va susţine micii întreprinzători, prin acordarea unor finanţări pentru iniţiative care cresc potenţialul turistic al judeţului. Astfel, strategia de transformare a Gorjului într-o destinaţie turistică inedită va fi realizată împreună cu toţi cei care doresc să contribuie şi au soluţii pentru a ne atinge obiectivul.

Preluarea de la Complexul Energetic Oltenia şi transformarea unor mine şi/sau a unor cariere închise, în muzee sau locuri de desfăşurare a unor eveni- mente inedite, este un proiect ce ar putea aduce în Gorj mulţi turişti din toate colţurile lumii. De-a lungul anilor, mai multe mine ori cariere ale Complexului Energetic Oltenia au fost închise, dar ele şi-ar putea redobândi acum renta- bilitatea şi utilitatea. Astfel, minele/carierele închise, consolidate şi amenajate pot fi adevărate atracţii pentru turişti.

Turismul de aventură prinde teren, iar Gorjul va trebui să creeze această alternativă, mai ales că are potenţial. Astfel, se urmăreşte realizarea unor circuite de off-road, motocross, mountain-bike sau monster-truck, inclusiv în anumite cariere închise, şi apoi înregistrarea acestora în campionatele de specialitate la nivel naţional şi internaţional.

Promovarea unei asocieri strategice cu Consiliile Judeţene Râmnicu-Vâlcea, Hunedoara, Sibiu şi Alba pentru realizarea unei strategii majore de interes pentru Transalpina, urmată de investiţii de interconectare şi extindere a tra- seelor turistice şi a domeniului schiabil, cu accesarea de fonduri nerambursa- bile. De asemenea, crearea unor posibilităţi de divertisment în Staţiunea Rânca, astfel încât să fie evitate fluctuaţiile de activitate ale cabanierilor.

O telegondolă Târgu Jiu – Cheile Sohodolului va fi extrem de atractivă pentru turişti care ar circula cu acest mijloc de transport, pe o distanţă de cca 7 km. Astfel, Cheile Sohodolului ar fi scoase în evidenţă într-un mod inedit. Realizarea acestei investiţii va fi realizată cu fonduri europene.

Iniţierea unor discuţii cu cei mai mari tur-operatori naţionali şi internaţionali pentru conturarea unor pachete turistice integrate în judeţul Gorj, cu susţinerea agenţiilor turistice din Gorj şi a Consiliului Judeţean. De asemenea, vom încuraja operatorii privaţi să facă investiţii în turismul de aventură prin asigu- rarea transparenţei şi a infrastructurii.

Ne propunem să revitalizăm Muzeul Judeţean Gorj şi obiectivele sale, care trebuie să vină “ în stradă” către public, precum şi utilizarea tehnologiilor digi- tale de ultimă generaţie ca metodă de interacţiune cu vizitatorii. De aseme- nea, vom introduce o legitimaţie unică de acces cu valabilitate pe o perioadă mai mare, prin care se va permite accesul în toate obiectivele, muzee, case memoriale., etc.

Complexul Energetic Oltenia trebuie să rămână un furnizor de energie electrică important în asigurarea sistemului energetic al României. Guvernul României a acordat un ajutor de salvare de 251 de milioane de euro, ceea ce a permis continuarea activităţii complexului. Mai departe, compania va urma un plan de regândire economică. Consiliul Judeţean Gorj va fi un partener de nădejde, atât la nivelul comunităţilor locale, cât şi în relaţia cu instituţiile centrale.

Programul are prevăzut un buget total de 750 de milioane de euro pentru România, iar cele mai mari sume vor ajunge în Gorj şi alte câteva judeţe cu economie bazată, în general, pe minerit. Consiliul Judeţean şi comunităţile din Gorj vor putea accesa aceste fonduri depunând proiecte pentru dezvoltarea sustenabilă a judeţului. Banii vor fi direcţionaţi spre investiţii durabile, în reconversie profesională, inovare şi sprijinirea companiilor mici şi mijlocii.

Consiliul Judeţean Gorj nu trebuie să mai aştepte să vină investitorii, ci să se ducă spre ei. Pe lângă dezvoltarea infrastructurii, Consiliul Judeţean Gorj va face o analiză a facilităţilor pe care le poate oferi fiecare localitate în parte, de la terenuri disponibile până la resursele şi taxele comunei respective.

Potrivit unei statistici furnizată de Banca Naţională a României, Gorjul este la capătul clasamentului la investiţii străine în ultimii 30 de ani, atrăgând doar 4 milioane de euro.

Strategia Consiliului Judeţean Gorj în următorii patru ani este şi de a elimina discrepanţele din interiorul judeţului şi oferirea de oportunităţi pentru fiecare. De aceea, este obligatorie crearea unor condiţii de dezvoltare a afacerilor mici în mediul rural prin înfiinţarea a cel puţin 5 centre unde antreprenorii pot fi susţinuţi pentru a-şi deschide afacerea.

Consiliul Judeţean Gorj va promova şi facilita asocierea şi cooperarea între localităţi, fiind şi o oportunitate de accesare a fondurilor europene. Astfel, Consiliul Judeţean va iniţia un proiect de hotărâre pentru crearea unei aso- cieri cu Târgu Jiu şi localităţile din jurul municipiului, organism necesar pentru accesarea fondurilor europene şi crearea de oportunităţi în mai multe localităţi deodată.

Dezvoltarea economică a judeţului vine odată cu crearea unei infrastructuri pentru desfăşurarea de activităţi economice diverse. Parcul Industrial de la Bumbeşti Jiu este un spaţiu impropriu pentru dezvoltarea unei afaceri şi sunt necesare lucrări de amenajare. De asemenea, Consiliul Judeţean Gorj începe demersurile pentru înfiinţarea a cel puţin trei centre de afaceri de tip incubatoare/ parcuri industriale în principalele localităţi cu potenţial economic din judeţ, cum ar fi Municipiul Târgu-Jiu şi oraşele Motru şi Rovinari, cu fonduri europene.

Judeţul Gorj păstrează, încă, tradiţii locale, dar este urgentă înfiinţarea a cel puţin un centru multifuncţional pentru facilitarea afacerilor în domeniul meşteşugurilor şi a artizanatului. Este nevoie de schimbarea abordării asupra meşteşugurilor în sensul că, pe de o parte trebuie date mai departe celor mai tineri, iar pe de altă parte trebuie construit un plan de management astfel încât această activitate să fie şi profitabilă financiar, nu numai din punctul de vedere al bogăţiei culturale.

Programele europene reprezintă sursa de finanţare pentru majoritatea proiectelor propuse pentru următorii patru ani. Stimularea absorbţiei de fon- duri europene se va face prin întărirea echipei din cadrul Consiliului Judeţean Gorj. Promovăm peformanţa în administraţie, fiind finanţate proiecte bune şi de ajutor pentru comunitate, şi nu primari. De asemenea, vom avea răspuns rapid şi favorabil la toate solicitările care aduc plus-valoare localităţii, fără să se ţină seama de  culoarea politică.

În următorii patru ani, Consiliul Judeţean Gorj trebuie să se concentreze pe repararea relaţiei cu locuitorii, şi în special cu tinerii. Sunt prea mulţi ani în care administraţia locală a ignorat şi a subestimat puterea şi opinia tinerilor. De aceea, pentru început, Consiliul Judeţean Gorj va obţine fonduri europene pentru înfiinţarea unui spaţiu creativ, dedicat evenimentelor de tineret. Un centru de tineret este esenţial pentru a activarea adolescenţilor şi crearea unei legături cu comunitatea.

Crearea unui fond pentru susţinerea proiectelor organizaţiilor de tineret sau grupurilor de iniţiativă, cu scopul de a atrage tinerii şi a-i implica în dezvoltarea locală. De asemenea, Consiliul Judeţean Gorj se va implica în sportul gorjean, în special la centrele de copii şi juniori.

Motivarea elevilor şi a profesorilor îndrumători pentru rezultatele la olimpiade şi susţinerea acestora în activităţi extraşcolare cu o implicare şcoală-comunitate locală.

Susţinerea investiţiilor în educaţie şi cercetare au ca rol aducerea în Gorj a unor poli de excelenţă în tehnologii de ultima generaţie, precum realitate augmentată (AR) şi realitate virtuală (VR). De asemenea, vom susţine şi pentru înfiinţarea unui centru de excelenţă în educaţie, aşa cum este definit de legislaţia în vigoare.

Stagii de practică pentru elevi în domeniul economic, administrativ, medical, educaţional, cultural, juridic, etc., cu scopul de a contribui la decizia lor profesională viitoare. De asemenea, Consiliul Judeţean Gorj se va implica activ pentru a facilita realizarea unor parteneriate între şcoli şi diverse entităţi publice sau private din judeţul Gorj.

Resursa umană este esenţială pentru orice investitor care ar dori să vină în Gorj. De aceea, trebuie să pregătim tinerii pentru preluarea slujbelor puse la dispoziţie. Dotarea laboratoarelor pentru învăţământul tehnologic, cu fonduri europene sau prin parteneriate cu agenţii economici, pentru a atrage tinerii spre învăţământul profesional. Consiliul Judeţean Gorj se va implica în efectuarea unor campanii de promovare a acestui tip de învăţământ, dar şi de consiliere a elevilor în vederea alegerii unei meserii.

Administraţia locală vine în sprijinul părinţilor prin realizarea, cu fonduri europene, a unui centru de tip afterschool, înscrierea copiilor fiind subvenţionată.

Luarea unor măsuri de ţin de competenţa Consiliului Judeţean Gorj pentru a elimina discrepanţa uriaşă între rezultatele din învăţământul din mediul rural şi cel urban, atât la nivel liceal, cât şi la nivel gimnazial, prin creşterea responsabilităţii Consiliilor de Administraţie ale şcolilor, a Consiliilor Profe- sorale, a agenţilor economici parteneri şi comunităţii locale.

Operele lui Constantin Brâncuşi reprezintă ”poarta” Gorjului spre atragerea unui număr mare de turişti şi promovarea judeţului din punct de vedere cultural. Înscrierea sculpturilor în patrimoniul mondial UNESCO este un obiectiv care trebuie să preocupe toate instituţiile din Gorj. Consiliul Judeţean Gorj va susţine acceptarea dosarului Brâncuşi de către UNESCO, acest lucru asigurând o mai mare vizibilitate şi protecţie a operelor. De asemenea, împreună cu Primăria Târgu Jiu voi iniţia negocierea cu compania Visarta, pentru obţinerea drepturilor de folosire a imaginii operelor lui Brâncuşi.

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara va fi transformat într-un complex muzeal, care pe lângă conservarea patrimoniului existent, trebuie să se transforme într-un spaţiu viu, interactiv care, prin diverse evenimente cultural-artistice şi de pedagogie muzeală să se adapteze la nevoile culturale ale societăţii şi să implice comunitatea în procese de conservare a tradiţiilor gorjeneşti.

Târguri ale meşterilor populari, dar şi ateliere de olărit, ţesătorie, chiar restaurare şi conservare a unor obiecte cu specific etnografic, vor fi organizate periodic, prin implicarea tuturor meşterilor populari din comunităţile gorjeneşti. De asemenea, se vor face demersuri pentru îmbogăţirea patrimoniului muzeal cu obiecte specifice, care să redea atmosfera Gorjului de odinioară.

Covorul oltenesc ţesut în zona Tismana va deveni marcă înregistrată şi un simbol al judeţului Gorj, la fel ca şi vasele de lut din zona Ciuperceni. Patrimoniul imaterial contribuie, de asemenea, la conturarea memoriei colective, făcând parte integrantă din identitatea comunităţi, de aceea, prin intermediul Centrului Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale Gorj vom susţine orice iniţiative care contribuie la păstrarea tradiţiilor şi identităţii judeţului nostru.

Conservarea obiceiurilor tradiţionale este un demers absolut necesar pentru păstrarea identităţii noastre culturale. De aceea, vom sprijini financiar comunitatea din satul Cloşani – comuna Padeş care s-a implicat în păstrarea obiceiului unic în Oltenia ”Piţărăii cu măşti”- un ritual care are loc în preajma sărbătorilor de iarnă. Măştile sunt confecţionate artizanal, de către meşteri populari, iar tradiţia este dusă mai departe de tineri, îndrumaţi de un profesor-meşter. De asemenea, Muzeul piţărăilor de la Cloşani va fi sprijinit în vederea reabilitării.

Printre priorităţile noastre se află SALVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL material şi introducerea imobilelor de patrimoniu în cadrul unor circuite turistice cu caracter cultural-recreativ. Gorjul este judeţul cu cele mai multe biserici din lemn din România şi cele mai multe cule, iar salvarea monumentelor istorice din această categorie este necesară, multe dintre ele fiind degradate sau în pericol de degradare.

Judeţul Gorj figurează cu 502 monumente înscrise în Lista Monumentelor de Patrimoniu. Cele mai multe dintre acestea necesită intervenţii în vederea restaurării. Ele pot fi salvate de către Consiliul Judeţean în parteneriat cu Unităţile Administrativ Teritoriale sau alte instituţii care le au în administrare sau proprietate, prin implementarea unor proiecte de restaurare din fonduri guvernamentale (CNI – aşezăminte culturale, Ministerul Culturii – Timbrul pentru Monumente) sau fonduri externe, pentru intervenţii de urgenţă.

Consiliul Judeţean în colaborare cu instituţiile de resort va implementa proiecte pentru sensibilizarea cetăţenilor privind importanţa păstrării şi conştientizării valorice a patrimoniului cultural.

Consiliul Judeţean Gorj va asigura un fond special pentru achiziţia unor documente, lucrări şi obiecte necesare pentru îmbunătăţirea patrimoniului şi modernizarea Muzeului Judeţean ”Alexandru Ştefulescu” şi a secţiilor sale.

Având în vedere inestimabila moştenire lăsată de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, a existenţei Casei Memoriale de la Hobiţa şi a înfiinţării recente a unui Muzeu Naţional ”Constantin Brâncuşi”, în parteneriat cu reprezentanţii instituţiei, cu unităţile administrativ-teritoriale Târgu-Jiu şi Peştişani vom realiza un circuit turistic Hobiţa-Târgu Jiu şi vom elabora programe comune de cunoaştere a vieţii şi operei marelui sculptor prin promovarea unor proiecte în cadrul cărora să se pună accent pe forme de expresie artistică contemporană.

Susţinerea publicării şi reeditării unor volume „fundamentale” despre istoria Gorjului şi a tradiţiilor locale este o altă prioritate, alături de sprijinirea demersurilor de îmbogăţire şi diversificare a fondului de carte precum şi digitalizarea în totalitate a Bibliotecii Judeţene ”Christian Tell”, susţinerea bibliotecilor şcolare şi a celor din comunităţile săteşti.

Organizarea în parteneriat public-privat a celui mai mare eveniment cu tematică tradiţională din România, ce se va desfăşura pe teritoriul întregului judeţ, pentru mai multe zile.

În era internetului si a digitalizării, Consiliul Judeţean Gorj trebuie să se alinieze şi să înfiinţeze un portal suplu şi uşor de folosit, cât mai puţină hârtie, personal calificat, proceduri simple şi concrete, termene de răspuns prestabilite, lucruri care să permită răspuns rapid şi eficient către populaţie şi primării.

Promovarea personalului profesionist în ceea ce priveşte calitatea şi eficienţa relaţiei cu comunitatea, este unul dintre obiectivele administraţiei pe următorii patru ani. Plecând de la iniţierea unui amplu proces de digitalizare, de accesare de fonduri europene, de proceduri complexe şi soluţii rapide, avem nevoie de oameni pregătiţi, empatici şi proactivi, care să garanteze prin calităţile lor satisfacţia totală a comunităţilor partenere în dezvoltarea judeţului.

Urmărirea înfiinţării ori reamenajarea spaţiilor comune, destinate colectării separate a materialelor reciclabile, pe fracţii: biodegradabil, hârtie/carton, plastic, metal, sticlă.

Organizarea unor campanii eficiente, inclusiv în şcoli, privind respectarea me- diului, colectare şi acţiuni periodice de plantări de copaci. De asemenea, Consiliul Judeţean va elabora o strategie de măsuri pentru urmărirea şi reducerea tăierii ilegale a pădurilor.

Transportul cu autobuze electrice este o investiţie finanţată cu fonduri euro- pene. De asemenea, Consiliul Judeţean Gorj va depune proiecte pentru înfiinţarea unor staţii de încărcare a maşinilor electrice. Totodată, acestea sunt investiţii care introduc judeţul în lista celor care pot fi tranzitate fără probleme de autovehiculele electrice.

Vânzarea produselor din ferme este principala problemă, după ce gorjenii reuşesc să învingă birocraţia din instituţii. De aceea, este esenţial ca toţi factorii implicaţi, împreună cu Consiliul Judeţean Gorj, să găsească soluţii pentru creşterea pieţei de desfacere. Consiliul Judeţean va sprijini iniţierea unor grupuri de producători, precum şi crearea unor produse comune.

Asocierea în domeniul agriculturii este important, mai ales că exerciţiul finan- ciar 2021-2027 sunt disponibile fonduri substanţiale pentru acest domeniu. Consiliul Judeţean Gorj va fi deschis pentru găsirea oportunităţilor de finanţare şi va susţine fermierii astfel încât să crească suprafaţa cultivată din Gorj, dar şi piaţa de desfacere.

Consiliul Judeţean Gorj va încheia parteneriate pentru realizarea unor unităţi de procesare şi păstrare frigorifică a producţiei de alimente din fermele din Gorj, pentru a evita alternarea lor şi pierderea unor luni de muncă. Pentru aceste investiţii pot fi obţinute fonduri europene.

Transalpina este, probabil, cel mai vizitat obiectiv turistic din Gorj, iar o piaţă modernă, prin care oamenii să-şi poată prezenta în condiţii bune produsele, este necesară. De aceea, Consiliul Judeţean va realiza un proiect de înfiinţare a unui spaţiu de expunere pe Transalpina, cu asigurarea tuturor condiţiilor de funcţionare.