Sugestii

Construcţia unei noi clădiri pentru relocarea actualului Spital Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu într-un spaţiu propice desfăşurării unui act medical de calitate, este un obiectiv îndrăzneţ, dar necesar pentru cetăţenii din judeţ.

Actualul spital funcţionează în trei clădiri situate în zone diferite ale oraşului, având circuite medicale neconforme cu reglementările în domeniu.

De asemenea, spaţiile sunt foarte vechi şi nu mai răspund nevoilor actuale. Cea mai nouă clădire este cea în care funcţionează Spitalul 700, inaugurată acum 45 de ani. Am identificat surse de finanţare, iar terenul va fi pus la dispoziţie de Primăria Municipiului Târgu Jiu, în zona Cartierului Narciselor.

Simulare AR: https://spital.imipasadegorj.ro

Înfiinţarea unui compartiment specializat pe proceduri de fertilizare in-vitro, este un obiectiv care poate fi realizat în sistemul sanitar din Gorj. Asemenea altor judeţe mici, şi Gorjul are grave probleme demografice, natalitatea fiind în continuă scădere. Totodată, infertilitatea este o problemă în România, statisticile arătând că 30% dintre femeile de peste 35 de ani sunt infertile, procentul ajungând la 50% în cazul femeilor cu vârsta de peste 40 de ani. De aceea, funcţionarea unei secţii unde să se realizeze astfel de proceduri va fi atât în beneficiul gorjenilor, cât şi al celor din zona Olteniei, care ar putea veni în Gorj pentru aceste intervenţii.

Deficitul de medici poate fi redus printr-un management peformant, orientat spre rezultate. Conform ultimelor statistici, în judeţul Gorj sunt 2,4 medici la 1.000 de locuitori. În demersul de a atrage personal medical, vom pune accent pe reîntoarcerea celor plecaţi din judeţul Gorj, iar acest lucru poate fi realizat prin crearea unor condiţii decente de lucru şi asigurarea unei locuinţe.

Pentru acest obiectiv am fost în Maramureş, la Vişeu de Sus, pentru a afla cum am putea să implementăm şi noi în Gorj. O investiţie într-un traseu îngust pentru un tren cu abur ar aduce foarte mulţi turişti. La Vişeu de Sus au început cu 2 kilometri de cale ferată, iar acum au ajuns să aibă zeci de mii de turişti. Ca o comparaţie, la mocăniţă au fost în 2019 un număr de 140.000 de turişti, iar în tot Gorjul 108.000. Pentru proiecte de dezvoltare a turismului există surse de finanţare, iar noi vom alege cel mai atractiv traseu.

Staţiunea Săcelu are un potenţial uriaş de dezvoltare şi creştere economică a zonei, însă este nevoie de o strategie şi investiţii. De aceea, Consiliul Judeţean Gorj trebuie să înceapă demersurile pentru preluarea staţiunii. Staţiunea este cunoscută pentru efectele terapeutice ale apelor minerale de zăcământ şi ale nămolului. Investiţii în staţiunea de tratament balnear ar aduce plus valoare comunei, iar în jurul acesteia să se dezvolte întreaga comună.

O telegondolă Târgu Jiu – Cheile Sohodolului va fi extrem de atractivă pentru turişti care ar circula cu acest mijloc de transport, pe o distanţă de cca 7 km. Astfel, Cheile Sohodolului ar fi scoase în evidenţă într-un mod inedit. Realizarea acestei investiţii va fi realizată cu fonduri europene.

Susţinerea investiţiilor în educaţie şi cercetare au ca rol aducerea în  Gorj a unor poli de excelenţă în tehnologii de ultima generaţie, precum realitate augmentată (AR) şi realitate virtuală (VR). De asemenea, vom susţine şi pentru înfiinţarea unui centru de excelenţă în educaţie, aşa cum este definit de legislaţia în vigoare.

Stagii de practică pentru elevi în domeniul economic, administrativ, medical, educaţional, cultural, juridic, etc., cu scopul de a contribui la decizia lor profesională viitoare. De asemenea, Consiliul Judeţean Gorj se va implica activ pentru a facilita realizarea unor parteneriate între şcoli şi diverse entităţi publice sau private din judeţul Gorj.

Resursa umană este esenţială pentru orice investitor care ar dori să vină în Gorj. De aceea, trebuie să pregătim tinerii pentru preluarea slujbelor puse la dispoziţie. Dotarea laboratoarelor pentru învăţământul tehnologic, cu fonduri europene sau prin parteneriate cu agenţii economici, pentru a atrage tinerii spre învăţământul profesional. Consiliul Judeţean Gorj se va implica în efectuarea unor campanii de promovare a acestui tip de învăţământ, dar şi de consiliere a elevilor în vederea alegerii unei meserii.

În era internetului si a digitalizării, Consiliul Județean Gorj trebuie să se alinieze și să înființeze un portal suplu și ușor de folosit, cât mai puțină hârtie, personal calificat, proceduri simple și concrete, termene de răspuns prestabilite, lucruri care să permită răspuns rapid și eficient către populație și primării.

Promovarea personalului profesionist în ceea ce privește calitatea și eficiența relației cu comunitatea, este unul dintre obiectivele administrației pe următorii patru ani. Plecând de la inițierea unui amplu proces de digitalizare, de accesare de fonduri europene, de proceduri complexe și soluții rapide, avem nevoie de oameni pregătiți, empatici și proactivi, care să garanteze prin calitățile lor satisfacția totală a comunităților partenere în dezvoltarea județului.

Organizarea unor campanii eficiente, inclusiv în şcoli, privind respectarea mediului, colectare şi acţiuni periodice de plantări de copaci.

De asemenea, Consiliul Judeţean va elabora o strategie de măsuri pentru urmărirea şi reducerea tăierii ilegale a pădurilor.

Vânzarea produselor din ferme este principala problemă, după ce gorjenii reuşesc să învingă birocraţia din instituţii. De aceea, este esenţial ca toţi factorii implicaţi, împreună cu Consiliul Judeţean Gorj, să găsească soluţii pentru creşterea pieţei de desfacere. Consiliul Judeţean va sprijini iniţierea unor grupuri de producători, precum şi crearea unor produse comune.

Asocierea în domeniul agriculturii este important, mai ales că exerciţiul financiar 2021-2027 sunt disponibile fonduri substanţiale pentru acest domeniu. Consiliul Judeţean Gorj va fi deschis pentru găsirea oportunităţilor de finanţare şi va susţine fermierii astfel încât să crească suprafaţa cultivată din Gorj, dar şi piaţa de desfacere.

Operele lui Constantin Brâncuşi reprezintă ”poarta” Gorjului spre atragerea unui număr mare de turişti şi promovarea judeţului din punct de vedere cultural. Înscrierea sculpturilor în patrimoniul mondial UNESCO este un obiectiv care trebuie să preocupe toate instituţiile din Gorj. Consiliul Judeţean Gorj va susţine acceptarea dosarului Brâncuşi de către UNESCO, acest lucru asigurând o mai mare vizibilitate şi protecţie a operelor. De asemenea, împreună cu Primăria Târgu Jiu voi iniţia negocierea cu compania Visarta, pentru obţinerea drepturilor de folosire a imaginii operelor lui Brâncuşi.

Covorul oltenesc ţesut în zona Tismana va deveni marcă înregistrată şi un simbol al judeţului Gorj, la fel ca şi vasele de lut din zona Ciuperceni.

Patrimoniul imaterial contribuie, de asemenea, la conturarea memoriei colective, făcând parte integrantă din identitatea comunităţi, de aceea, prin intermediul Centrului Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale Gorj vom susţine orice iniţiative care contribuie la păstrarea tradiţiilor şi identităţii judeţului nostru.

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara va fi transformat într-un complex muzeal, care pe lângă conservarea patrimoniului existent, trebuie să se transforme într-un spaţiu viu, interactiv care, prin diverse evenimente cultural-artistice şi de pedagogie muzeală să se adapteze la nevoile culturale ale societăţii şi să implice comunitatea în procese de conservare a tradiţiilor gorjeneşti.

Drumul expres Târgu Jiu – Craiova este o investiţie esenţială pentru creşterea accesibilităţii în Gorj. Proiectul a fost deblocat de Guvernul condus de Ludovic Orban, iar licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi proiectare a fost atribuită.

Consiliul Judeţean Gorj va face demersuri pentru accelerarea acestor lucrări astfel încât drumul să fie construit cât mai repede. Însă pentru conectarea judeţului Gorj cu restul ţării este nevoie de mai multe investiţii în infrastructură rutieră. De aceea, am început discuţiile pentru demararea unui proiect de construire a unui drum expres Târgu Jiu – Vâlcea, printr-o asociere pentru accesarea fondurilor europene.

Un antreprenor din Târgu Jiu a construit, cu fonduri proprii, un aerodrom în Barza, comuna Dăneşti, investiţia fiind de mare ajutor, însă este nevoie de un aerodrom cu mai multe facilităţi. Vreau să mă inspir de la cei care au rezultate în oraşele lor, aşa că am vizitat două obiective din Caransebeş şi Braşov şi am aflat informaţii valoroase despre ce trebuie să facem pentru a dezvolta şi noi un o logistică pentru transportul aerian.

Întreținerea drumurilor județene, precum și reabilitarea și modernizarea acestora este o activitate obligatorie în Consiliul Județean Gorj. Pe lângă proiectele mari de infrastructură precum drumurile expres Târgu Jiu – Craiova și Târgu Jiu – Vâlcea, ne propunem reabilitarea a 120  km de drum, ce leagă comunități din Gorj.

Judeţul Gorj păstrează, încă, tradiţii locale, dar este urgentă înfiinţarea a cel puţin un centru multifuncţional pentru facilitarea afacerilor în domeniul meşteşugurilor şi a artizanatului. Este nevoie de schimbarea abordării asupra meşteşugurilor în sensul că, pe de o parte trebuie date mai departe celor mai tineri, iar pe de altă parte trebuie construit un plan de management astfel încât această activitate să fie şi profitabilă financiar, nu numai din punctul de vedere al bogăţiei culturale.

Complexul Energetic Oltenia trebuie să rămână un furnizor de energie electrică important în asigurarea sistemului energetic al României. Guvernul României a acordat un ajutor de salvare de 251 de milioane de euro, ceea ce a permis continuarea activităţii complexului. Mai departe, compania va urma un plan de regândire economică. Consiliul Judeţean Gorj va fi un partener de nădejde, atât la nivelul comunităţilor locale, cât şi în relaţia cu instituţiile centrale.

Dezvoltarea economică a judeţului vine odată cu crearea unei infrastructuri pentru desfăşurarea de activităţi economice diverse. Parcul Industrial de la Bumbeşti Jiu este un spaţiu impropriu pentru dezvoltarea unei afaceri şi sunt necesare lucrări de amenajare. De asemenea, Consiliul Judeţean Gorj începe demersurile pentru înfiinţarea a cel puţin trei centre de afaceri de tip incubatoare/parcuri industriale în principalele localităţi cu potenţial economic din judeţ, cum ar fi Municipiul Târgu Jiu şi oraşele Motru şi Rovinari, cu fonduri europene.